duminică, octombrie 25, 2009

Nu exista perfectiune

Oricat de frumoasa ar fii o fiimta, oricat de intelegatoare ari fi.....nu trebuie sa uitam ca nimeni nu e perfect.
Acum explicatia:
Intalnim baiatu/fata viselor noastre (persoana pe care ajungem sa o credem ideala pentru noi); ne indragostim si inevitabil ca la oricare inceput de relatie vedem la persoana de langa noi doar puctele tari ajungand de multe ori sa o consideram perfecta.
Ajungand astfel sa reprezinte perfectiunea in ochii tai, incepi prin ati spune mai inati tie, iar mai apoi ei/lui si celor din jur ca el/ea nu sunt genul de persoane geloase ,sau care se supara pt niste glumite, ca este constient/a de faptul k doar pe el/ea o iubim si multe alte chestii de acest gen pe care cu siguranta le cunoastem cu totii.
Pana aici totul e ok, sa zic asa , dar ajungem sa repetam aceste lucruri de atatea ori incat persoana de langa noi ajunge la concluzia ca daca din intamplare ar fi gelosasa, sau s-ar supara pentru una din glumitele noastre s-ar putea sa ne piarda pt ca acest lucru i-ar scoate la iveala imperfectiunea, evitand astfel sa isi arate supararea, gelozia , disconfortul pe care il simte datorita noua.
Acum sa ne intrebam cum totusi se descaraca....simplu, vorbetste cu persoanele apropiate lui/ei, plange, scrie in jurnal, DAR NICIODATA nu ne va spune noua ca ceva il/o deranjeaza deoarece ar putea distruge acea imagine perfecta pe care noi am creat-o.
In concluzie el/ea nu ne va spune, nu vor vorbi cu noi, iar noi vom continua cu idolatrizarea lui/ei...Dar nu petru mult timp pentru ca suntem oameni si la un moment dat paharul sa umple si da pe dinafara, iar atunci...inevitabil se ajunge la cearta....si daca suntem ghinonisti putem pierde persoana pe care o iubim doar pentru ca i-am interzis sa spuna ce o deranjeaza.......

marți, octombrie 20, 2009

luni, octombrie 19, 2009

Vacantele sun daunatoare.......

Din pacate la aceasta concluzie am ajuns eu aseara....Presupun k acum veti spue"de ce?" Sa va informez.
In timp ce butonam telecomanda in cautarea unei emisiuni cat de cat normale, ajung pe postul Acasa tv si hotarasc sa ma opresc putin (nu de alta dar era invitatata la o emisiune Diana Dumitrescu iar eu ador fiinta aceea). In scurta mea oprire ca sa zic asa descopar un lucru nasol, vacantele au si alte cheltuieli la care nu cred k ne gandeam sau cel putin eu nu m-am gandit pana atunci.
Care sunt acele cheltuielei??? Orele de limba romana pe care va trebuii sa le iei cand vei ajunge acasa (categoric asta se va intampla daca iti vei face vacanta in afara tarii) si banii pe care ii vei da pe medicamente.
Acum sa va explic de ce am ajuns la acesta concluzie. La emisiunea de pe postul Acasa tv erau invitate 3 domnisoare/doamne, printre care si Antonia o domnisoara nou lansata pe piata muzicii romanesti. Respectiva avea/inca are tatuat pe incheietura mainii o fundita, iar la intrebarea prezentatorului ce semnifica acea funditza ea raspude: "Life is a gift.....dar nu stiu cum se traduce in limba romana am uitat".
Tin sa precizez ca domnisoara si-a achizitionat funditza intr-o vacanta in S.U.A de aici si concluzia mea. Biata fata a mers intr-o simpla vacanta si nu mai stie aproape vorbi romaneste asta inseamna ca va avea nevoie de lectii la limba romana, pe lanaga aceasta se pare k a venit si cu probleme de memorie asa k va trebui sa cumpere lecitina (alti bani alta distractie)....rezulta vacantele sunt foarte costisitoare pentru unii.......
Daca prostia ar durea in Romania toata lumea ar fi surda...........

duminică, octombrie 18, 2009


Sunt...


Sunt un simplu muritor

Ce viseaza nemurire,

Sunt un simplu om

Ce-si doreste fericir.

Sunt o frunze cazuta

Pe un covor de lacrimi si suspine...

Sunt si nu stiu "de ce".

Poate din mila zeilor,

Poate din dorinta oamenilor,

Sau poate pt a infatisa raul si binele.

Sunt un inger cu suflet de demon...

Sunt pasiunea care arde in muritori,

Sunt un demon cu suflet de inger...

Sunt pacatul fiecarui om.

Sunt aici si nu vreau sa plec

Vreau sa bantui pamantul...

Sa-i cunosc secretul...

Ca sa-l spun lumii intregi.


Eu sunt acel suflet care cauta fericire

Sunt fiinta care-ti daruieste iubire...

Sunt totul si parca nimic.

Simt...


Nu stiu ce simt,

Nu stiu ce vreau...

E-o lume plina de cosmar

in care timpul sta in loc,

Iar eu ma lupt,dar...in zadar.

In jurul meu e numai moarte,

Sunt numai suflete zdrobite,

Sunt lacrimi de singuratate

Ce vor sa fie auzte!

Si ma intreb mereu "ce vreau?"

Si ma intreb apoi "ce simt?"

Si am raspunsul dar nu-l vreau...

Prefer mai mult ca sa ma mint.

MAi rad,mai plang si mai iubesc

Ma mint mereu ce aceleasi lucruri...

Si apoi incep ca sa traiesc

Mintindu-ma ca sa ma bucur.

Si va ramane un cosmar

Cu suflete neauzite...

Voi incerca sa-l fac frumos

Mntindu-ma ca poate o sa merite.